Dacă din 1998, anul de debut al ,,Zilelor Miron Cristea”, până inclusiv în anul 2022 (ediția a XXV-a), cu foarte mici excepții , manifestările științifice, culturale și religioase s-au desfășurat în luna iulie, în acest an 2023, din cauza problemelor financiare și mai ales a neglijenței autorităților locale toplițene, cea XXVI-a ediție a ,,Zilelor Miron Cristea” s-au desfășurat în perioada 06- 08 septembrie, încheindu-se cu Hramul Mănăstirii Doamnei din Moglănești- Toplița ,,Nașterea Maicii Domnului”.
Ziua de miercuri 06 septembrie 2023 a fost dedicată Sesiunii naționale de comunicări științifice ,, Istorie, Cultură,Civilizație, Credință Străbună”, lansării și prezentării de cărți, vernisajului unei expoziții inedite ,,Din România pe alte meleaguri și unei slujbe de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea din Parcul central al Municipiului Toplița, cu depunerea unei coroane de flori la bustul lui Miron Cristea de către viceprimarul Municipiului Toplița Bodor Attila Bela și jerbe de flori la busturile lui Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu și Grigore Vieru.
Oprindu-ne la Sesiunea de comunicări științifice ,, Istorie, Cultură,Civilizație, Credință Străbună”, aceasta s-a remarcat prin participarea unor somități din cultura și știința românească. Dintre numeroasele și valoroasele lucrări prezentate, amintesc: Col. (r) Dr. Dan Prisăcaru, din Iași: ,,Patriarhul Miron Cristea – o viață în serviciul Bisericii Ortodoxe Române și a Țării. Semnificații politico-diplomatice și religioase ale vizitei sale în Polonia din 20- 23 mai 1938”; Pr. Dr. Constantin Mănescu-Urșani, Horezu, Jud. Vâlcea ,,Elie Miron Cristea și Mihai Eminescu”; Prof. Ilie Șandru- Toplița ,,Elie Miron Cristea- cel dintâi eminescolog”, Prof. univ. dr. Alin Spânu- București ,,Românii în manualele școlare din Ungaria (1925- 1929)”; Prof. Dr. Dorel Marc- Târgu Mureș ,,Participanți din localitatea Corbu, județul Harghita la Primul Război Mondial-documente de arhivă”; Conf. univ. dr. Ștefan Vodă- Constanța ,,Ioan. N. Roman- Personalitate marcantă a vieții culturale și social-politice din Dobrogea”; Dr. Mihai Suciu- Târgu Mureș ,,O fațetă a personalității lui Teodor Chindea-publicistică”; Pr. dr. Aurel Florin Țușcanu- Roman ,,Un moment istoric și de arhitectură populară din zona Romanului, Biserica ,,Sf. Cuvioasa Parascheva” din satul Crăiești, județul Neamț și ,,Câteva considerații privind alegerea, investirea și înscăunarea episcopului Lucian Triteanu în scaunul vlădicesc al Romanului (1923)” ; Prof. Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu ,,- Baia Mare ,,Ion Creangă la stațiunea Slănic Moldova; ,,Rituri, practici magice și etnoiatrie în păstoritul maramureșean”; Muz. Rusalina Petruț- Lunca Bradului, județul Mureș ,,Eugen Pavel- filolog român”; Prof. dr. Florin Bengean- Reghin ,,125 de ani de la Conferința învățătorească de la Jabenița, prezidată de Elie Miron Cristea”; Prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop și Jur. Dragoș Burghelea- Târgu Mureș ,,Demersuri pentru recunoașterea juridică și istorică a continuității Asociațiunii ASTRA. Poziționarea ostilă a autorităților Statului Român”; Prof. dr. Nicolae Băciuț- Târgu Mureș ,,Acad. Răzvan Teodorescu- prezentul continuu”
Mă opresc la lucrarea ,, Patriarhul Miron Cristea- rădăcinile sale în ținutul bistrițean și năsăudean”, o comunicare foarte bine documentată, de larg interes, prezentată de Alexandru Pugna, fost ministru secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, care a scos în evidență faptul că personalitatea Primului Patriarh al României, Miron Cristea este strâns legată de ținutul bistrițean și năsăudean. În primul rând prin mama sa, care era din Galații Bistriței, comună în județul Bistrița- Năsăud.
Apoi, prin faptul că a studiat la la Gimnaziul Evanghelic din Bistrița (1879- 1883) și la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1883- 1887). Apoi, a fost ajutat de de surorile mamei sale și de bunicii de pe mamă, care trăiau la Galații Bistriței, pe care i-a vizitat de multe ori.
Legăturile cu ținuturile bistrițean și năsăudean, Miron Cristea le-a păstrat și după ce a plecat de aici, prin scrisorile trimise mătușilor și verișoarelor sale.
Într-o scrisoare adresată verișoarei sale , preoteasă la Iuda (Viile Tecii) i-a solicitat să-i trimită fotografii cu ornamentele de la târnațul caselor țărănești, realizate de meșteri lemnari-țărani, care prin arta și credința lor au ,,construit” motive deosebite ale simbolului Sfintei Cruci, care aveau să-l inspire pe Patriarh să vadă în ele o ,,Cruce fără de sfârșit”. Acestea l-au inspirat pe Patriarh la reprezentarea ,,Crucii Patriarhale”
Aceasta este o mare bucurie pentru bistrițeni, faptul că, Crucea Patriarhală a fost inspirată și de pe meleagurile lor.
Apoi, titlul de Arhiedpiscopia ,, Vadului, Feleacului și Clujului” a fost dată de Miron Cristea, când a fost Mitropolit Primat
În lucrarea sa Alexandru Pugna a adus mărturii inedite despre legăturile lui Miron Cristea cu meleagurile bistrițene și năsăudene, dar și faptul că năsăudenii nu-l pot uita pe Miron Cristea, drept pentru care în anul 2018 au așezat un bust al Patriarhului Miron Cristea, la Năsăud.
La ,,Zilele Miron Cristea- ediția a XXVI-a- 2023 au foat prezentate și lansate foarte multe cărți: ,,Sangidava”- volumul XVII, prezentat de editorul acestuia, Nicolae Băciuț, care a prezentat și volumele: ,,Nichita Stănescu-printre întrebări- Interviuri”- antologie de Nicolae Băciuț, ,,Nichita Stănescu- Orizonturi și viziuni”- Antologie critică de Nicolae Băciuț; propriul volum de poeme, intitulat ,,Poduri de umbră” și revistele ,,Vatra Veche” și ,,Cadran”; Romanul ,,Nunta” de Ilie Șandru; Ștefan Vodă a prezentat ,,Gheorghe Dumitrașcu, Corina- Mihaela Apostoleanu ,,Spațiul rural dobrogean la sfârșitul secolului XIX- Chestionarele Densusianu; Alin Spânu ,,Corneliu Gancevici, Jurnal de front. Din însemnările unui medic din războiul de Întregire (1916-1919); Ion Butnaru ,,Acum și încotro ?”- De la ofițer decorat, la deținut politic” Prefață de Alin Spânu; Florin Bengean ,,Omagiu localității mele- Deda printre cuvinte și imagini”; ,,Aspecte din filantropia ecleziastică românească din spațiul extracarpatic în secolul al XIX-lea; ,,Sfinții trei ierarhi Vasile, Grigorie și Iopan- învățători ai lumii și luminători ai popoarelor”; ,,Cartea- noblețe și înălțare”; Florin Țușcanu ,,Ținutul Romanului- retrospective culturale și spirituale”; Viorica Macarie ,,Acasă în România”; Rusalina Petruț ,,Personalități ale Văii Mureșului Superior”-Antologie de Rusalina Petruț; Dan Prisăcaru ,,Monarhia Habsburgică” (1848-1918) Volumul I- Dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic, forța armată, volumul II- Popoarele imperiului; Pamfil Bilțiu, Maria Bilțiu ,,Ornamentica porților din județul Maramureș, vol. I și II și multe altele.
Aurica Ichim- Director al Muzeului municipal ,,Regina Maria” din Iași a venit la ,,Zilele Miron Cristea”, cu cele mai sincere gânduri. Pe lângă faptul că a prezentat salutul lui Mihai Chirică, primarul Iașului a lansat și invitația acestuia de a vizita Iașul și a adus , prezentat și donat Bibliotecii municipale ,,George Sbârcea” din Toplița 4 cărți importante.
Sesiunea Națională de comunicări științifice ,, Istorie, Cultură,Civilizație, Credință Străbună”, lansările și prezentările de cărți au fost moderate de Prof. Dr. Nicolae Băciuț.
Tot în prima zi a manifestărilor, învățătoarea Viorica Macarie a amenajat și prezentat o inedită expoziție de familie ,,Din România pe alte meleaguri” cu grafică, pictură, fotografie, tapiţerie, cărţi, reviste, diferite colecţii, costume populare, obiecte casnice vechi şi altele
Joi 07 septembrie 2023, participanții au fost invitați la o expoziție de aduceri aminte, amenajată de cei doi oameni minunați de la Muzeul de etnografie din Toplița, Prof. Zorel Suciu și Carmen Antal Cujbă, sugestiv intitulată „Copilăria în şcoală, şcoala în copilărie”, o sală de clasă de pe vremuri cu banca lungă din lemn în care stăteau 4 copii. Și acum se vedea scobitura în care era așezată călimara cu cerneală, iar de pe bancă nu lipsea tocul cu penița. Apoi, lădița ce ținea loc de ghiozdan în care era tăblița, condeiul și cârpa de șters înscrisurile de pe aceasta, iar lângă tablă, a apărut în mod, inedit, chipul dascălului. De asemenea pe pereți erau pagini caligrafiate după toate regulile caligrafiei și vechi manuale școlare, alături de tabla cu cretă și nelipsiții clopoței. De asemenea bățul, arătător, de mare importanță în procesul instructive-educativ din acea vreme.
S-au vizitat Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie”, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, construită în grădina casei părinteşti, vizitarea muzeului mănăstirii unde este sala închinată Patriarhului Miron Cristea;Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti, Topliţa, ctitorită în anul 1658 de Doamna Safta, soţia Domnitorului moldovean Gheorghe Ştefan, care a avut două domnii (13 aprilie 1653 – 8 mai 1653) şi (16 iulie 1653 – 13 martie 1658);
Monumentul-Mausoleu de la Gura-Secului care adăposteşte osemintele a 771 de militari români şi a numeroşi soldaţi necunoscuţi, căzuţi în Primul Război Mondial în luptele din zonă, construit la iniţiativa lui Miron Cristea;Biserica din lemn ,,Sfântul Nicole” din comuna Bilbor, monument istoric, construită între anii 1795-1801 în stil ştefanian.
În comuna Bilbor participanții la ,,Zilele Miron Cristea” au fost așteptați și întâmpinați cu multă căldură de părintele protopop Dumitru Apostol, preotul paroh Dragoș Cojocaru și primarul Comunei Bilbor, Ilie Daniel Hangan, care și-au omenit” oaspeții după toate regulile recunoscutei ospitalități bilborene.
Au urmat concluzii și propuneri pertinente pentru organizarea edițiilor viitoare ale ,,Zilelor Miron Cristea”.
Ziua de joi s-a încheiat într-un cadru prietenos în compania Ansamblului Folcloric Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural din Toplița.
Vineri 08 Septembrie 2023 oaspeții Topliței au participat la hramul Mănăstirii Doamnei ,,Nașterea Maicii Domnului”
Organizatorii mulțumesc celor două doamne Ancuța Țăran și Adelina Țăranu, precum și domnișoarei DanielaȚifrea de la Centrul Cultural Toplița pentru sprijinul acordat pregătirii și desfășurării ,,Zilelor Miron Cristea”- ediția a XXVI-a- Toplița Română- 2023 și de la Primăria Municipiului Toplița, în special doamnei Gabriela Hosszu și domnului Florin Vodă.
Această ediție a ,,Zilelor Miron Cristea” nu se putea desfășura fără organizatorii Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, în parteneriat cu Centrul Cultural Topliţa; Primăria şi Consiliul Local Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului – Serviciul Dezvoltare Comunitară.
VASILE GOTEA
.
