Europarlamentarul PSD Victor Negrescu explică care sunt cele trei scenarii luate în calcul în prezent de oficialii români pentru combaterea opoziției guvernului de la Viena la aderarea României la spațiul Schengen, una dintre soluții referindu-se la invalidarea veto-ului Austriei. Negrescu susține că ideal ar fi ca executivul european să se alăture României într-un eventual proces la Curtea de Justiție a UE (CJUE) împotriva Austriei în dosarul Schengen.
Totodată, precizează că închiderea oficială a Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă un pas important pentru România și redeschide calea negocierilor pentru aderarea la spațiul Schengen.
„În prezent, nu mai există niciun motiv, nici măcar tangențial, pentru un refuz. Trebuie să abordăm lucrurile în mod pragmatic și profesionist. În acest context, există trei posibile scenarii de lucru: scenariul politico-diplomatic, scenariul sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene și scenariul invalidării juridice a veto-ului Austriei”, susține eurodeputatul român.
În cazul scenariului politico-diplomatic, Negrescu explică că se continuă demersurile diplomatice și politice pentru a convinge guvernul de dreapta din Austria.
„Au fost discuții deja cu cei mai importanți lideri europeni pentru a influența guvernul austriac, iar presiunea ar putea crește după alegerile din Olanda din noiembrie, când, în eventualitatea unei victorii a partidelor pro-europene, ar dispărea veto-ul aplicat Bulgariei. În respectivul context, Austria rămâne singură și ar putea fi convinsă. Asta înseamnă să așteptăm Consiliul de Justiție și Afaceri interne din decembrie”, spune Negrescu.
Totuși, acesta atrage atenția că, deși demersurile politico-diplomatice reprezintă „o prioritate absolută” pentru autoritățile române, „nu o putem face singuri”. „Este nevoie de o implicare mai mare din partea decidenților europeni, nu doar declarații și într-adevăr, să existe o presiune asupra Guvernului austriac”, punctează eurodeputatul social-democrat.
Totodată, acesta este de părere că „este în continuare o problemă politică, în mod special a dreptei europene”. „Cancelarul austriac face parte din cea mai importantă familie politică de dreapta, din care fac parte și președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European. Și cred că inclusiv la nivelul acelei familii politice ar trebui să existe eforturi suplimentare pentru a convinge guvernul austriac să voteze totuși pentru România așa cum este normal și este recomandat de instituțiile europene”.
În scenariul doi care prevede sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, România poate ataca la CJUE decizia Consiliului pe mai multe temeiuri precum încălcarea legislației europene, viciu de procedură, încălcarea recomandărilor Comisiei, nerespectarea tratatelor și valorilor europene etc.
„Există deja un precedent în jurisprudența CJUE referitor la spațiul Schengen și la aceste principii. O procedură inițiată de un stat membru are altă încărcătură față de un demers al unui cetățean. Ideal pentru noi este să nu mergem doar singuri, să mergem împreună cu Parlamentul European sau Comisia Europeană, instituții care în trecut au mai atacat la Curte, tot pe subiectul Schengen, Consiliul sau statele membre care nu au respectat prevederile Schengen și care au câștigat în instanță. Procedura poate dura 1-2 ani, dar oricum, chiar și în lipsa acesteia, anul 2024, fiind unul electoral la nivel european, va fi pierdut din perspectiva extinderii spațiului Schengen”, spune Victor Negrescu.
Eurodeputatul social-democrat explică că „mai există şi o a treia opţiune, o opţiune la care lucrează în prezent” și anume, invalidarea votului dat de Austria în cazul aderării României la spațiul Schengen. În acest scenariu se va clarifica din punct de vedere juridic când se poate exercita dreptul de veto.
„Poate nu vă puteți imagina lucrul acesta, până acum, din punct de vedere legal, nu există o clarificare juridică cum se aplică veto-ul în instituțiile europene și noi sperăm ca prin această clarificare juridică în Comisia de Afaceri Constituționale, practic, să invalidăm acest veto aplicat de Austria, care nu se bazează pe prevederile tratatelor și pe principiile legale aplicate de UE până în prezent”, adaugă Negrescu.
Europarlamentarul a fost desemnat raportor al Parlamentului European pentru a redacta un raport prin intermediul căruia se încearcă definirea condițiilor în care poate fi exercitat dreptul de veto. Săptămâna aceasta, el a prezentat în Comisia pentru Afaceri Constituționale propunerea sa de raport, prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale. Raportul urmează să fie aprobat în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.
„În baza acestui document aprobat se poate relua procedura de vot și solicita Austriei să justifice veto-ul, lucru pentru care nu există, cel puțin în prezent, argumente juridice. De aceea, acest scenariu presupune să continuăm menținerea subiectului pe agenda europeană și la începutul anului viitor”, afirmă Victor Negrescu.
Reprezentantul României în legislativul european explică mai detaliat ce presupune invalidarea veto-ului Austriei, pornind de la faptul că votul nu este justificat din punct de vedere legal.
„De principiu, atunci când se aplică acest veto, el trebuie să fie justificat temeinic și nu trebuie să contravină tratatelor europene. În această privință, așa cum scrie în raportul pe care l-am prezentat și care sunt convins că va fi aprobat de colegii mei din legislativul european, acest veto aplicat de Austria contravine tratatelor, pentru că nu respectă principiul colaborării loiale și, mai mult decât atât, există o serie de rapoarte, recomandări explicite formulate de Comisia Europeană, care arată că România trebuie să fie primită în spațiul Schengen și că acest veto este de fapt doar un veto cu caracter politic și nu respectă principiile europene, așa cum au fost ele definite. Este interesant că până acum veto-ul era lăsat așa, în neant, din punct de vedere juridic și sperăm ca aceste clarificări să ajute tocmai pentru a exercita această presiune asupra Austriei și poate, la finalul zilei, să avem un vot pozitiv în decembrie, cea mai probabilă dată pentru o nouă rediscutare a acestui subiect”, susține Victor Negrescu.
În context, eurodeputatul mai explică că, procedural, este mai ușor ca România să atace mecanismul de vot aplicat la nivel de Consiliu și să arate că instituția este incapabilă să aplice reglementările europene decât să dea în judecată Austria. De altfel, există și un precedent în acest sens.
„În urmă cu câțiva ani, în timpul pandemiei, Parlamentul European a mai atacat Consiliul pe subiectul Schengen, pentru că în contextul pandemiei, erau state membre care nu respectau prevederile Schengen și Consiliul a fost în imposibilitatea de a impune statelor membre respectarea reglementărilor europene și Parlamentul European a câștigat în instanță foarte rapid și a impus practic reglementările europene Consiliului și automat statelor membre. Cam aceeași procedură o gândim și în prezent. E o procedură rapidă.”
Negrescu insistă pe sprijinul instituțiilor europene, în special al Comisiei. „Important pentru noi este să convingem și instituțiile europene. Ideal ar fi ca executivul european să se alăture acestui demers, pentru că atunci când instituțiile europene sunt implicate alături de un stat membru, procedura este una mult mai rapidă și este într-adevăr o soluție care poate fi în continuare evaluată de decidenții români, dar din nou, după ce trece momentul decembrie (…)”, mai adaugă eurodeputatul PSD.
Victor Negrescu subliniază, că în cazul unui proces la CJUE, contează modul în care instanța „va formula răspunsul la atacul nostru și recomandările pe care le va face”. „Evident, poate face recomandarea unui nou vot, dar poate face recomandarea unei justificări adecvate a veto-ului și în cazul de față nu există o justificare legală pentru respectivul veto. Mai mult decât atât, poate recomanda ca în această speță, dat fiind blocajul politic, să se folosească o clauză pasarelă prevăzută în tratatele europene, adică posibilitatea ca pe un subiect punctual să se aplice o majoritate calificată, nu unanimitate în respectiva procedură de vot”, mai explică eurodeputatul.
Acesta reiterează că în situația în care veto-ul Austriei ar fi invalidat, ar genera o reluare a votului și în cazul unui nou vot, statele care se opun, care aplică veto-ul trebuie să-l justifice temeinic. „Practic, noi în respectiva procedură vom clarifica și cine este abilitat pentru a judeca și evalua claritatea juridică a veto-ului și asta ne-ar da șansa ca în decembrie, în eventualitatea unui nou veto, să putem să-l combatem activ”.
În încheiere, Negrescu punctează faptul că „este tot mai evident că România trebuie să utilizeze toate mecanismele și căile legale disponibile la nivel european pentru a-și apăra drepturile”. „Cei care au recomandat blocarea procedurilor europene nu știu că, din punct de vedere juridic, statul care blochează mecanismele europene poate fi penalizat. Este o diferență mare între blocaj și un veto”, precizează europarlamentarul român.
Cu ocazia prezentării discursului privind Starea Uniunii, în fața Parlamentului European, Ursula von der Leyen a afirmat că Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din Schengen, arătând „cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi. De aceea, aceasta a pledat totodată pentru primirea celor două ţări, „fără nicio altă amânare”, în spaţiul european de liberă circulaţie. Executivul de la Bruxelles și cele două țări au demarat proiecte pilot privind gestionarea frontierelor ca urmare a deciziei Austriei de a bloca aderarea lor la Schengen, prin vot împotrivă la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie anul trecut.
